Cel de-al 24-lea episod al Podcastului Narativ are ca temă izolarea în timpul pandemiei și consecințele acesteia asupra sănătății mintale și asupra vieții cotidiene.

Invitata celui de-al 23-lea episod al Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe este poeta Doina Ioanid. După lansarea celui mai recent volum de poeme, Bazarul culegătoarei (CDPL, 2019), poeta vorbește despre scrierea poemelor-hartă și despre scrisul pornind de la spațiile vizitate, despre alegerea formei de poem în proză și despre primele sale lecturi în cadrul Cenaclului Litere moderat de Mircea Cărtărescu în anii 90.

Doina Ioanid s-a născut la 24 decembrie 1968, în București. A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1995 și cursurile de Master (Studii Culturale Franceze) la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a aceleiași universități, în 1998. A publicat poeme în volumul colectiv Ferestre '98, girat de Mircea Cărtărescu, Editura Aristarc, Onești, 1998, împreună cu Ioana Vlasin, Cecilia Ştefănescu, Marius Ianuș, Angelo Mitchievici, Iulian Baicus și Victor Nichifor. A participat la volumul experimental 40238 Tescani, Editura Image, București, 2000 (alături de Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Domnica Drumea, Angelo Mitchievici, Mircea Cărtărescu, Cecilia Ştefănescu și Florin Iaru). A debutat individual cu un volum de poeme în proză: Duduca de marțipan, Editura Univers, București, 2000 (Premiul de debut „Prima Verba“). Au urmat alte volume de poezie: E vremea să porți cercei, Editura Aula, Brașov, 2001 (nominalizat la Premiile Aspro);  Cartea burților și a singurătății, Pontica, Constanța, 2003; Poeme de trecere, Editura Vinea, București, 2005; Audio-book Poeme de trecere, Editura Ninpress, 2009; Ritmuri de îmblînzit aricioaica, Editura Cartea Românească, București, 2010 și Cusături, Editura Cartea Românească, București, 2014. Poemele sale au fost traduse in franceză, maghiară, turcă, slovenă, bulgară, croată, germană, neerlandeză, engleză, galeză și polonă. 

Cartea Cele mai mici proze a fost tradusă în limba franceză cu titlul Histoires du Pays des Babouches, prin grija și susținerea lui Jan H. Myskin, a lui David Giannoni și Antoine Wauters, la Editura L’Arbre à paroles. 

Pe data de 29 februarie 2000 apărea primul număr al revistei Observator cultural. Într-o ediție de colecție a Podcastului Narativ cu Cezar Gheorghe, vă invităm să ascultați povestea celei mai influente reviste culturale din spațiul românesc, spusă de Carmen Mușat, redactor-șef și fondatoarea Observator cultural, cu prilejul aniversării a 20 de ani de apariție neîntreruptă.

Cel de-al 21-lea episod al Podcastului Narativ încearcă să răspundă la întrebarea: Cum vorbim elevilor despre literatură? Invitații lui Cezar Gheorghe sunt profesorii Emil și Nicoleta Munteanu, coordonatorii revistei Alecart și ai Clubului de Lectură ALECART. Interviul a fost realizat la Iași în timpul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași.

Scrisul ca singura formă de supraviețuire este tema celui de-al 20-lea episod al Podcastului Narativ. Cezar Gheorghe vorbește cu prozatorul Lucian Dan Teodorovici despre cel mai recent proiect al autorului, realizat în colaborare cu artistul vizual Felix Aftene, despre  „banalitatea răului“ în romanul Matei Brunul, primul roman românesc nominalizat la International Dublin Literary Award.

Conversația dintre Lucian Dan Teodorovici și Cezar Gheorghe a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara 2019.

Lucian Dan Teodorovici (n. 1975) este scriitor, regizor de teatru și scenarist. Din 2017, director al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași și al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT). Din 2002, redactor-șef la Editura Polirom, unde a inițiat în 2004 colecția „Ego. Proză”, pe care o coordonează și în prezent. Dintre volumele publicate: Cu puţin timp înaintea coborârii extratereştrilor printre noi, roman, (OuTopos, 1999, Polirom, 2005); Circul nostru vă prezintă (roman, Polirom, 2002); Atunci i-am ars două palme (povestiri, Polirom, 2004); Celelalte poveşti de dragoste (roman, Polirom, 2009, 2014); Matei Brunul (roman, Polirom, 2011, 2014); Unu + unu (dramaturgie, Cartea Românească, 2014); Cel care cheamă câinii (roman, Polirom, 2017). A fost coscenarist al serialului TV Animat Planet Show, scenarist sau coscenarist al unor filme de lungmetraj și scurtmetraj. De asemenea, a regizat câteva spectacole de teatru la Teatrul Național Iași sau Ateneul din Iași. A obținut diverse premii literare în țară și străinătate, printre care: Premiul „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, 2015; Premiul pentru Proză al revistei „Observator cultural”, 2012; Premiul Național de Proză Ziarul de Iași, 2012; Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România, Bucureşti, 2012; Premiul literar „Augustin Frăţilă”, 2012 etc. Cărţile sale au fost traduse în S.U.A., Anglia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Macedonia.

http://www.romanianliteraturenow.com/authors/lucian-dan-teodorovici/

În cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, José Luís Peixoto vorbește cu Cezar Gheorghe despre romanele Nici o privire și Cimitirul de piane, despre relația dintre autobiografie și ficțiune și despre rolul esențial pe care José Saramago l-a jucat în viața autorului portughez.

José Luís Peixoto s-a născut în 1974, într-un sat din sudul Portugaliei, în regiunea numită Alentejo. Este licențiat în limbi și literaturi germanice al Universidade Nova de Lisboa. Din 2001 s-a dedicat complet scrisului. Este autor de poezie, proză, teatru și critică literară. Scrierile sale au fost recompensate cu numeroase premii, printre care Prémio Literário José Saramago (2001), Prémio Oceanos (2016) și The Best Translation Award-Japan (2019, pentru Galveias). În 2003, într-un proiect fără precedent, Peixoto și-a unit forțele cu membrii formației Moonspell, lansând, în același timp, un album și un mic roman fantastic. Cele două opere poartă același titlu, The Antidote, și pornesc de la același concept, conform căruia activitatea umană este supravegheată și condusă de o mulțime de entități invizibile. Capitolele romanului semnat de José Luís Peixoto poartă aceleași titluri cu piesele de pe albumul celor de la Moonspell.

În prezent, cărțile lui José Luís Peixoto sunt traduse în 26 de limbi, la unele dintre cele mai prestigioase edituri din lume. În România, i-au apărut, în traducerea Clarisei Lima, la Editura Polirom, romanele Nici o privire (2009) și Cimitirul de piane (2010).

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași acordă o atenție specială traducătorilor, atît prin rezidențele pe care le oferă, cît și prin evenimentele conexe, mesele rotunde și workshopurile la care aceștia pot participa. Anul acesta, l-am întîlnit la Iași pe Sean Cotter, unul dintre traducătorii care, timp de o lună de zile, au beneficiat de rezidențele FILIT pentru traducători. Sean Cotter predă literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas din Dallas. Este specializat în modernism, teoria și istoria traducerii și în literatura Europei de Est. A publicat traducerile Wheel with a single Spoke de Nichita Stănescu, Curl  de T.O. Bobe, Blinding: Book One de Mircea Cărtărescu. Traducerea sa din Craii de Curtea-Veche  de Mateiu Caragiale este în curs de apariție la Northwestern Uni­versity Press. Sean Cotter este autorul cărții Literary Translation and the Idea of a Minor Romania (Rochester Univer­sity Press, 2014), care a cîștigat Premiul Bianual pentru Carte acordat de Society for Romanian Studies.

Varianta Print

În timpul Festivalului Internațional de Poezie și Muzică Poezia e la Bistrița, Cezar Gheorghe vorbește cu poetul și prozatorul Dan Coman despre romanul Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată (Editura Polirom, 2019).

Proiecția în premieră absolută Parking, cel mai recent film în regia lui Tudor Giurgiu, a deschis ediția cu numărul 18 a Festivalului Internațional de Film Transilvania la Cluj-Napoca. 

Criticul de film Cezar Gheorghe vorbește cu regizorul Tudor Giurgiu despre co-producția româno-spaniolă și despre colaborarea cu scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari, autorul romanului Apropierea, care a stat la baza scenariului Parking.

Filmul intră în cinematografele din România din data de 14 iunie.

Conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Studii Literare al Facultății de Litere, Delia Ungureanu a obținut, în cadrul Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cea mai prestigioasă publicație din domeniul științelor umaniste. Cartea sa, From Paris to Tlön: Surrealism as World Literature, reprezintă o contribuție majoră la înțelegerea circuitelor și a rețelelor prin care suprarealismul a intrat în canonul literaturii mondiale și este un model atât pentru cercetările viitoare ale world literature, cât și ale celor de istorie literară. Delia Ungureanu arată modul prin care o mișcare locală pariziană a devenit un fenomen literar și artistic mondial. 

Delia Ungureanu este invitata lui Cezar Gheorghe la cel de-al 15-lea episod al Podcastului Narativ.